Decorul Singuratatii

Totul s-a intunecat
Ca un strigat se aud tunete
Parca cerul ar fi blestemat
Picaturi de apa
Cad pe pamantul insetat
Acum natura nu mai are viata
Cu ea parc-a murit orice speranta
Stau in parcul cu banci pustii
Tu nu mai vii?...
Un ultim zbor al fluturelui
Cu aripi negre
Ca apoi acesta sa se stinga...
Stau langa copacii-n agonie
Of,de ce nu vii?
...te astept de-o vesnicie
Timpul trece...
Sufletu-mi e trist si rece
Dar nu-mi pierd speranta
Ca intr-o zi,printre lacrimi te voi zari